Casa Cesianu-Racoviță, renascentista din centrul Bucureștiului

Casa Cesianu-Racovița, cu o suprafața de 1.500 m², compusa din trei corpuri, cu doua etaje, un balcon interior care da in sala principala, subsol și o curte interioara, a fost construita in perioada 1892 – 1902 și este situata in centrul Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenței) nr.5, aflandu-se in vecinatatea unor importante repere culturale bucureștene, cum ar fi: Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara, Muzeul de Arta al Romaniei și vis a vis de Muzeul Theodor Aman.

Casa a fost proiectata de catre arhitectul de origine franceza Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stanuța Cesianu, nepot al lui Iancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a casatorit cu Alexandru Racovița fapt care a dus la numele dublu al casei. Familia Cesianu mai avea patru reședințe in București dintre care una a devenit sediul Academiei Romane.

Casa-Cesianu_Racovita01

Pentru construirea edificiului, Procopoaia, proprietara faimoasei case de langa Malmaison (de pe Calea Plevnei) i-a vandut lui Nicolae Cesianu terenul unde se faceau exerciții ale trupelor garnizoanei București. Intrarea in cladire se face prin intermediul unei scari monumentale prevazuta cu doua rampe, care duce la intrarea de la etajul I, numita de italieni “piano mobile”. Stilul construcției este renascentist, Beaux Arts aparut in Franța in epoca lui Napoleon al III-lea, cu parterul proiectat pentru uzul pravaliilor, una din ele fiind o reprezentanța a lui Telefunken. Etajul este destinat incaperilor de parada, unui birou și a doua saloane mari: Salonul Roșu și Salonul Spaniol, ambele avand ferestrele catre strada. Pereții salonului central sunt decorați cu picturi in ulei, in stilul pictorului francez Jean-Antoine Watteau, precum și cu stucaturi. Compozițiile in ulei infațișeaza grupuri de femei și barbați aflați la picnic sau care canta la diferite instrumente. Acest salon iși pastreaza și astazi stilul, el avand rol dublu, atat ca salon pentru bal cat și ca salon de primire. Dormitoarele, aflate și ele la etaj, au vederea catre curtea interioara.

Aristocrația bucureșteana a preluat stilul Beaux Arts in epoca lui Carol I, perioada in care in București s-au construit o mulțime de palate cu stiluri diferite, in diverse stiluri istorice sau combinate. Aceste palate aveau ca proprietari persoane care aparțineau unei societați rafinate, elegante, care traia dupa modelul societații vieneze sau pariziene, care organizau dineuri sau baluri cu invitați in ținute de gala.

In perioada comunista, in cladire a funcționat sediul Comaliment, controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Incepand din mai 2011 Palatul Cesianu-Racovița devine sediul Casei de Licitații Artmark și al ArtSociety.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.