Ana Comnena, prințesa bizantină interesată de spaţiul carpato-dunărean

Ana Comnena, fiica împăratului Alexius I Comnenul și a Irinei Ducas, a fost una dintre primele femei istoric cunoscute, scriind opera biografică Alexiada în care relatează evenimentele din timpul domniei tatălui său.

În luna decembrie 1083, împărăteasa Irina Ducas, soția lui Alexius I Comnenul, aștepta să nască în apartamentul Palatului Sacru, denumit și Camera Purpurei și în care, după o veche tradiție trebuiau să vină pe lume copiii imperiali, cei care pentru acest motiv erau numiți porfirogeneți. Momentul era aproape, dar basileul, reținut de războiul împotriva normanzilor, era absent din Constantinopol. Atunci tînăra femeie avu un gest frumos; cum simți primele dureri, făcu semnul crucii peste pântece: Mai așteaptă, copilașule, până ce se va întoarce tatăl tău. Mama Irinei, femeie înțeleaptă și cu judecată, auzind aceste cuvinte, se mânie foarte tare: Și dacă bărbatul nu ți se întoarce decât peste o lună? Știi tu ceva despre asta? Și cum ai să faci ca să înduri suferințele?

Întâmplarea dădu totuși dreptate tinerei femei. După trei zile, Alexius se întorcea în capitală, tocmai la timp, pentru a primi în brațe pe fiica ce i se năștea. Era prima dintre cei nouă copii ai împăratului.

Deși era atent educată în studiul istoriei, al matematicii, științei, și al filosofiei grecești, părinții ei i-au interzis să studieze poezie antică, deoarece considerau că este neindicat și chiar periculos pentru o tânără prințesă a citi asemenea glorificări ale unor zei considerați la vremea respectivă decandenți. În ciuda faptului că aceasta îi fusese interzisă, Ana a continuat să studieze poezia împreună cu unul dintre eunucii de la curte. Astfel, Ana a primit o extraordinară educație, devenind fără îndoială una dintre cele mai învățate femei ale timpului.

Încă din leagăn se puse pe capul micei prințese diadema imperială; numele ei figura în aclamațiile rituale cu care se salutau suveranii în Bizanț. În 1097, Ana Comnena, la vârsta de 14, ani s-a căsătorit cu un tânăr aristrocrat, Nicefor Bryennus. Bryennus provenea dintr-o familie de aristocrați care pretinseseră dreptul la tron înainte de începutul domniei lui Alexius.

Încă din copilărie, Ana visa că într-o zi va conduce ea insăși Imperiul, un vis destrămat de nașterea fratelui ei. Totuși, dorința de a deține puterea nu i-a permis acceptarea urcării pe tron a lui Ioan. Ana considera că ea și soțul ei ar trebui sa-și asume titlurile de împărați. Astfel, cei doi, conspirând cu mama Anei, Irina Ducas, au încercat să îl dezmoștenească pe Ioan, urmând ca soțul Anei să preia coroana de împărat. La momentul acela, tatăl ei era foarte slăbit, luptându-se cu boala. Chiar și așa, planul lor nu a reușit, iar în 1118 Ioan II Comnen a devenit noul împărat bizantin.

Ana persistă însă, crezând în continuare că poate prelua coroana imperială, și în 1118 plănuiește din nou să îl înlăture pe fratele ei și să îl înlocuiască cu Nicefor. Planul ei a eșuat din nou, de această dată deoarece în ultimul moment Nicefor a refuzat să colaboreze. Înfuriată și dezamăgită de slăbiciunea soțului ei, Ana spune că “natura le-a încurcat sexele; el trebuia să fi fost femeie.” Conspirația a fost apoi descoperită și Ana a fost forțată să renunțe la proprietăți și la statutul imperial pe care îl deținea, fiind apoi exilată la o mânăstire din Kecharitomene, ctitorită de mama sa. Mama Anei, Irina și sora sa Eudochia au fugit impreună cu ea. În mod ironic, Nicefor a rămas în palatul imperial și a devenit cu timpul unul dintre cei mai apropiați consilieri ai împăratului Ioan.

În claustrare, Ana și-a dedicat întregul timp studiului filosofiei și al istoriei. Ținea adunări unde erau invitați intelectuali ai vremii, multe fiind dedicate studiilor aristotelice. Geniul Anei și cunoștințele sale sunt evidente în operele sale. Printe altele, cunoștea filosofie, literatură, gramatică, teologie, astronomie, și medicină. Putem presupune, luând în considerare erori minore, că cita din memorie din Homer și din Biblie scriind opera sa cea mai importantă, Alexiada. Contemporanii ei, precum episcopul de Efes, George Tornikes, o considerau pe Ana ca pe o persoană care atinsese “cel mai înalt grad de înțelepciune laică și religioasă.”

Fiind istoric, Nicefor Bryennus lucra la un eseu numit “Material pentru istorie”, concentrându-se asupra domniei lui Alexius I. A murit in 1137 înainte de a-și temina opera. La vârsta de 55 de ani Ana a decis să continue eseul soțului ei, numind opera după finalizare Alexiada, istoria vieții și domniei (1081–1118) tatălui ei. Scrisă în greca veche Alexiada este astăzi principala sursă pentru istoricii care studiază istoria bizantină la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul secolului al XII-lea.

În Alexiada, Ana redă istoria relațiilor politice și a războaielor dintre Alexius I și tările din Vest, cunoscându-le din interior. Descrie în detaliu armele și tacticile folosite în bătălii. Deși subiectivă, relatarea primei cruciade este de o mare valoare pentru istorie fiind singura scriere a unui martor ocular de origine bizantină existentă. Alexiada ne permite a observa evenimentele epocii din perpectivă bizantină. Oponentă determinantă a Bisericii Romano-Catolice și o entuziastă admiratoare a Imperiului Bizantin, Ana considera cruciadele periculoase din punct de vedere politic și religios. Cartea contribuie de asemenea la întelegerea mentalitații și percepției feminine în vremea Bizanțului.

Data exactă a morții Anei Comnena este incertă. Luând în considerare datele din Alexiada putem deduce că încă trăia în 1148. Alexiada ne relevă anumite informații despre tulburarea interioară a Anei. Ea scrie că “mulți o urau, deși nimeni nu putea să o vadă“. Astfel, suporta greu poziția sociala izolată pe care i-o impusese exilul.

Ana Comnena a fost fără îndoială un excepțional învătat al vremurilor în care a trăit, transmițându-ne informații neprețuite despre Imperiul Bizantin și despre lumea medievală văzută din perspectivă bizantină.

Nicolae Iorga găseşte în prinţesa Ana o „femeie extraordinar de învăţată, pricepută şi în filozofie, precum şi în fizică, geometrie, astrologie, geografie, tactică şi medicină, cunoscând toate posibilităţile de stil din antichitate, era, totodată, un spirit de o mare fineţe, în stare să cerceteze documentele de arhivă, dar dintr-o ambiţie infinit mai înaltă, depăşind tot ce se încercase şi se voise să se realizeze în istoriografie până atunci“.

Portretul realizat de Ana Comnena tatălui său, împăratul bizantin Alexios I Comnenul, în paginile „Alexiadei“ este unul encomiastic, prin excelenţă. În paginile cărţii regăsim însă o descriere amănunţită a orfelinatului din Constantinopol, atestat încă din secolul al VI-lea şi pus sub ocrotirea Sfântului Apostol Pavel, edificiu pe care Alexios l-a restaurat.

În paginile „Alexiadei“ regăsim detalii despre populaţia din spaţiul carpato-dunărean de la sfârşitul secolului al XI-lea şi începutul celui următor. Istoricul Nicolae Iorga regăseşte în căpeteniile „sciţilor“ pomenite de Ana Comnena pe conducătorii unor formaţiuni politice româneşti: „Un trib de sciţi, care erau zilnic atacaţi de sarmaţi, şi-au părăsit căminele şi au coborât spre Dunăre. Trebuind să se înţeleagă cu cei care trăiau în părţile Dunării, cu încuviinţarea tuturor, au început să ducă tratative cu căpeteniile lor, cu Tatos, cel numit Chalis, Sesthlav şi Satzas; primul ocupa Dristra, ceilalţi Bitzina şi alte cetăţi“. Mai departe aflăm de „un anume Pudilos, un nobil vlah, care a anunţat că cumanii trecuseră Dunărea“.

Nicolae Şerban Tanaşoca arată că „numele fruntaşului vlah Pudilos (Pudilă, Budilă?) a fost apropiat de I. Barnea („Din istoria Dobrogei“), de acela al «dealului Bădila» situat în apropiere de Isaccea, în nordul Dobrogei, adică tocmai în zona de trecere a cumanilor peste Dunăre. Pasajul din Alexiada referitor la acest fruntaş vlah constituie o importantă mărturie despre stratificarea socială a românilor în secolul al XI-lea şi despre prezenţa lor în zona Dunării“.

Dacii din Alexiada

În Alexiada, Ana face referire la „daci”, denumire interpretată de unii istorici moderni ca referindu-se la români sau chiar la maghiari. În Alexiada, sunt doar 5 astfel de pasaje:

  • În prima mențiune (3.3 pag.67) din Alexiada se arată că dacii nu respectă tratatele făcute cu romanii.
  • În a doua mențiune (3.3 pag. 67) se arată că între țara „dacilor” și Imperiul Roman era Istrul și că din dușmănie „dacii” au migrat în imperiu.
  • În a treia mențiune (7.1 pag. 117), „dacii” sunt descriși ca aliați ai cumanilor și pecenegilor și participând la o expediție a acestora peste Dunăre, contra Imperiului Roman în 1087, conduși de Tzelgu și Solomon. Această expediție a fost înfrântă de imperiu.[2] Mai clar, în a cincea mențiune, Ana dezvaluie cine sunt “dacii” contrazicând pe unii istorici moderni.
  • În a patra mențiune (14.4 pag.244) se amintește că romanii au trupe permanente la Dunăre plasate împotriva incursiunilor cumanilor și ale dacilor.
  • În a cincea mențiune (14.8 pag.253 ) se precizează că dacii locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus (Hercinici în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu românii este clară în acest paragraf. Se observă aici că Ana a avut acces la mai multe surse istorice.

De asemenea, mai există alte două referiri la Dacia, ca regiune:

– (10.4 pag.168) se amintește de trecerea prin Dacia a unei părți a cruciaților spre Constantinopol.

– (13.11 pag.236) se arată faptul că la jurămintele și tratatele dintre cruciați și împăratul Alexius au fost prezenți ca martori, soli din Dacia.

Sunt istorici care au identificat acești daci cu românii dar și istorici care au văzut în ei alte popoare, ei fiind identificați de autorul unei traduceri cu maghiarii. Anna a făcut referiri și la vlahi, referindu-se la populațiile vorbitoare de limbi romanice de la sud și nord de Dunăre.

Surse:

  • Wikipedia, Ana Comnena;
  • „Alexiada“, o istorie ţesută în porfiră, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina;
  • Occidentalii în sursele bizantine, Andreea Lupşor, Historia.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.