Iubirile și amantlâcurile regilor României

Carol I, primul rege al României a fost casatorit cu Elisabeta de Neuwied şi, deşi n-au avut o casnicie prea reusită, el fiind un tip calculat si rece, iar ea o visatoarea, au reusit sa ramana impreuna, devenind buni prieteni.  După ce primul copil al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta a murit la vârsta de 4 ani, cei doi au ales să-l crească pe nepotul lor, Ferdinand (născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) şi care în jurul vârstei de 23 de ani a venit din Germania în România.

Ferdinand I

Ajuns la Palatul Regal, Ferdinand, tânărul cult, însă foarte timid se îndrăgosteşte de domnişoara de onoare a reginei, Elena Văcărescu.

Deși nu era o femeie frumoasă, Elena avea un farmec deosebit, asta în condițiile în care nici Ferdinand nu era un bărbat arătos. Ferdinand avea urechile mari, nasul coroiat, era foarte timid şi întotdeauna a fost sub dominaţia lui Carol I.

Cei doi tineri, pe atunci, se întâlneau la Peleş şi la Cotroceni Elena era cam de aceeaşi vârstă cu Ferdinand şi, îndrăgostită la fel de mult ca şi el, visa ca totul să sfârşească cu un mariaj. Regina Elisabeta era singura care încuraja relaţia dintre cei doi, neţinând cont de statutul familiei regale care prevedea ca regele să nu-şi ia nevastă româncă, ci una dintr-o dinastie străină.

Teoretic, tânărul îndrăgostit cunoştea statului familiei. Îşi petreceu timpul împreună, la Palatul Regal, la Palatul Cotroceni sau la Peleş şi începuseră să-şi cam ascundă iubirea. Relaţia dintre cei doi s-a consumat timp de un an, timp în care lumea a început să bârfească, iar Carol I a pus piciorul în prag. Şi Consiliul de Miniştri, condus de Lascăr Catargiu, s-a împotrivit categoric spunând: „Majestate, aiasta nu se poate!”.

Elena a plecat în Franţa şi nu a mai revenit. A devenit acolo diplomat de succes şi scriitoare, iar Ferdinand s-a retras la castelul natal din Sigmaringen.

În ciuda faptului că era un bărbat timid, s-a speculat că Regele Ferdinand ar fi avut-o ca amantă pe Maria Mihăescu, cunoscută drept Miţa Biciclista. Gazetarii vremii spun că nu de puţine ori cei doi au fost văzuţi împreună, iar casa numită „Miţa Biciclista”, de lângă Piața Amzei, se pare că i-ar fi fost dăruită curtezanei chiar de către rege.

În timp ce presa continua să speculeze, familia Regelui Ferdinand s-a hotărât să-l însoare conform statutului. I-au ales-o pe Maria de Edinburg, nepoata de fiu a reginei Victoria a Marii Britanii, o femeie frumoasă, blondă şi cârlionţată. Avea un singur defect, avea picioarele groase şi încerca să mascheze purtând rochii lungi şi largi. Era considerată una dintre reginele frumoase ale Europei.

Deși nu prea i-a plăcut în România, dar nici de Ferdinand, Regina Maria i-a dăruit suveranului şase copii, trei fete şi trei băieţi: Carol al II lea, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. Gazetarii perioadei suspectau că doi dintre copii erau ai Prinţului Barbu Ştirbey. Zvonurile ajunseseră şi la urechile copiilor. Într-una din zile, în timp ce se jucau copiii la Peleş, în faţa palatului vine Barbu Ştirbei. Carol al II lea îi zice Ilenei: „Vino să-l vezi pe tac-tu”.

 

Regele Carol al II-lea

A fost supranumit “Regele Playboy”, datorită numeroaselor relaţii pe care le-a avut şi pentru care chiar a renunţat la tron. Poveştiile de iubire al lui Carol al II-lea sunt încă un subiect care îi fascinează pe mulţi şi care au rămas în istoria Casei Regale româneşti.

Carol al II-lea s-a născut la Bucureşti, pe 15 octombrie 1893, primul copil al viitorului rege Ferdinant I şi al soţiei sale, Principesa Maria. Răsfăţat de toţi, micul prinţ semăna cu mama lui: pasional, energetic, inteligent. Deşi a fost crescut cu stricteţe de bunicul lui, Carol I, prinţul are alte gânduri.

Prima dragoste o trăieşte când se întoarce de la studiile militare: Ella Filitti, prietenă a sorei sale, Elisabeta. Pasiune este atât de mare, încât Carol chiar se gândeşte cum ar fi să renunţe la tron, lucru pe care îl scrie în însemnările sale: “Sufletul meu îşi aparţine pe de-a-ntregul. «Păsărică», mi-au trecut tot felul de gânduri nebuneşti prin minte. Că dac-aş rupe-o cu familia, pentru că aş avea puterea să-i părăsesc, tu ai putea deveni cu adevărat regina mea.Tu eşti pasiunea întregii mele vieţi.”

Nu a fost să fie, însă: Ella e exilată când se află despre idilă. Însă Carol pune ochii pe altă tânără, al un bal în 1913, care îl cucereşte rapid: Ioana Lambrino ( Zizi, Zucky sau Baby), o moldoveancă de origine evreiască, brunetă şi durdulie, mică şi oacheşă, isteaţă şi încăpăţânată. Cei doi se căsătoresc în mare secret la Odessa, în 1918. Familia regală este nemulţumită profund de alegerea lui Carol şi îl aduc la Iaşi, iar căsnicia este anulată. În pofida acestui fapt, relația dintre cei doi a continuat și au avut chiar un fiu considerat ca ilegitim, Mircea Gregor Carol Lambrino.

Carol ameninţă cu sinuciderea, se împuşcă în picior şi trimite scrisori de abdicare care îi sunt respinse. Familia încearcă tot posibilul pentru a-l ţine departe de Zizi şi o găsesc pe Maria Martini, în braţele căruia Carol se consolează timp de trei ani.  “Trebuie să ştii că, în această lume, nu soţiile sunt cele mai adorate, ci amantele”, îi declară Carol noii iubite.

Totul se încheie însă când fata rămâne gravidă. I se găseşte un soţ, un domn Leonescu care era închis pentru falsiciarea unor cecuri. Este scos din închisoare, însurat cu Maria, iar copilul născut, un băiat, este înregistrat sub numele de Leonescu.

Carol este trimis într-o călătorie, în care o cunoaşte, din “întâmplare”, pe Elena a Greciei. Prinţul o place, dar prinţesa nu îi stârneşte aceaşi pasiune. Totuşi, se logodesc, iar la un an, are loc nunta la Atena. În 1921, se naşte Mihai, dar naşterea e una grea, iar Elenei i se interzice orice contact sexual şi pleacă în Grecia.

Carol e iar singur, aşa că poate să îşi facă nenumărate amante. Una îi pică cu tronc: Elena Lupescu, o evreică divorţată. Una dintre cele mai comentate poveşti de iubire din istorie începe în 1925: a fost dragoste la prima vedere, iar Elena devine “regina neîncoronată” a României. Până şi Elena recunoaşte că relaţia lui Carol cu Elena nu e un simplu flirt. Disperat, regele Ferdinand îî cere să renunţe la evreică. Fără niciun rezultat însă.

Iubirea dintre Carol şi Elena e atât de mare încât prinţul renunţă la tron, iar de data asta, Ferdinand acceptă. Carol pleacă la Paris cu Elena, unde duc, timp de patru ani, o viaţă liniştită. Însă nu e o viaţă pentru Carol.

Prinţul, care abdicase în favoarea fiului său minor, revine în ţară, dă o lovitură de stat şi devine Rege. În timp ce amanta îşi face loc la cârma statului, nevasta se retrage. Carol şi Elena divorţează, iar prinţesa Greciei primeşte bani şi îşi păstrează titlul de regină. Mihai rămâne în ţară.

În 1940, el şi Elena Lupescu fug din ţară, la presiunile lui Hitler. Se căsătoresc de abia în 1947, în Brazilia. S-au stabilit în Portugalia, până la moartea lui Carol, în 1953.  La o săptămână de la moartea sa, Zizi Lambrino a decedat în Franţa. Elena Lupescu a trăit 24 de ani din averea moştenită, după procesul greu de partaj declanşat de către Mircea, fiul lui Zizi.

Regele Mihai I

După poveştile de dragoste în care au fost implicaţi predecesorii Regelui Mihai, mulţi istorici sunt de părere că acesta a reuşit „să spele onoarea familiei”.

Povestea regală a iubirii dintre Mihai şi Ana începe in anul 1947, în Londra, acolo unde cei doi s-au cunoscut. Regele Mihai, însoţit de mama sa, Regina Elena, au participat la casatoria Principesei Elisabeta II a Marii Britanii cu Principele Philip, Duce de Edinburgh. După ce s-au impresionat reciproc, la numai o săptămână de când s-au cunoscut, Regele Mihai îi va cere mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma. Erau amandoi la Lausanne, în Elveţia.

Nunta celor doi a avut loc la 10 iunie 1948, la Tatoi, în Grecia, la invitaţia Regelui Pavlov şi a Reginei Frederica ai Greciei. Au participat la ceremonie Principele Erik al Danemarcei, unchiul Reginei Ana şi rude din Hanovra şi Hesse. Cei doi însă, au avut parte şi de neplăceri. Papa Pius al XII-lea nu a recunoscut căsătoria dintre cei doi, Regina Ana fiind de religie romano-catolică. Astfel, Regina Ana a fost excomunicată din rândul Bisericii Romano-Catolice, până la pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea şi niciuna din rudele ei apropiate nu a participat la nunta.

Revenirea din voiajul de nuntă din Grecia a însemnat şi începutul exilului care însă nu a umbrit şi dragostea dintre cei doi. După ce au locuit în mai multe oraşe, familia regală şi-a găsit, la caţiva kilometri de Geneva, o reşedinţă în oraşul Versoix. În anii petrecuţi împreună cei doi au avut parte atât de bucurii, cât şi de greutăţi din cauza vieţii în exil. Cei doi au avut însă şi cinci fiice, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia, si Maria.

La 10 iunie 2008, Regele şi regina au sărbătorit 60 de ani de căsătorie alaturi de familie si prieteni, la Castelul Peleş. Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, ca fiu al principelui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 5 ani ajunge moştenitorul tronului Romaniei. În 1947 a fost silit să abdice şi să traiască în exil. Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei. În 1943 a plecat pe front în Europa şi a primit „Crucea de război” franceză.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.