Revelionul la români

Noțiunea de revelion și petrecerea în sine nu este veche de când lumea. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in 1691, de catre Papa Inocentiu al XII-lea. Inainte de aceasta data, Craciunul avea rolul inceputului de an nou

În România, revelionul este o cină lungă și o petrecere care are loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. În Belgia, Brazilia, Franța, Portugalia, provincia Quebec, multe orașe de-a lungul Northern Ontario și Northern New Brunswick, orașul New Orleans și alte locuri francofone, revelionul (franceză: Réveillon) este o cină lungă care are loc în seara de dinaintea Crăciunului și în seara/noaptea dinainte de Anul Nou. Numele acestei mese provine din cuvântul réveil (cu sensul de „trezire”), pentru că participarea la această masă înseamnă a sta treaz până la miezul nopții sau uneori până aproape de dimineață.

În țările vorbitoare de limbă portugheză Revelionul este, de asemenea o denumire pentru petrecerea care are loc în ajunul Anului Nou. În Statele Unite, tradiția Réveillon este încă observată în New Orleans din cauza puternicului patrimoniu francez al orașului, iar un număr mare de restaurante din oraș oferă meniuri speciale de réveillon în Ajunul Crăciunului. Revelionul este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.

La 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, în Franța, Belgia și zonele francofone din America de Nord sărbătoarea se numește Réveillon de Noël. În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie sărbătoarea se numește Réveillon de la Saint-Sylvestre în Franța, Belgia și zonele francofone din America de Nord.

Poate cea mai importantă tradiție veche a românilor la trecerea într-un nou an este primenirea cu haine noi. Această tradiție se mai ținea în unele regiuni și de Paște. Bucuriile iernii aveau o alta tonalitate față de ceea ce trăim și așteptăm astăzi de la noaptea de 31 decembrie.

La periferiile oraselor si targurilor ingropate in nameti sau in lipsa acestuia de straturi de noroi si baltoace adanci, sarbatorile iernii treceau cu repeziciune, timpul cunostea slabe oscilatii fata de rutina zilelor de peste an.

Copii, care oricum traiesc intr-un alt ritm al vietii, respirau intr-o alta cronologie temporala spre deosebire de adulti, aveau bucuriile lor, asteptate cu mare nerabdare: colindatul cu Steaua, Mos Ajunul, Sorcova; apoi jocurile aduse de iarna pe maidanele intinse si pustii. Daca trecem de primul cerc al demografiilor citadine si intram in cartierele semi-periferice ale negustorilor, comerciantilor si functionarilor de la 1900, descoperim un peisaj mai nuantat.

Iata ce notează Adrian Majuru, istoric, autor și coordonator al mai multor carti, cea mai mare parte legate de Bucuresti: „Ici colo aparea cate un bradut impodobit iar sensul de cadou capata culoare si continut pentru toti cei ai casei. Existau colinde cantate de cetele mahalagiilor care se aventurau mai departe de casa iar vizitele rudelor si prietenilor erau cultivate cu fiecare an in perioada sarbatorilor.

 

Mai departe, catre centrul oraselor si targurilor, pe marile bulevarde si arterele proaspat modernizate, luminile si voiosia razbateau aproape din fiecare casa. Aici cetele de irozi colindatori de la mahala nu ajungeau vreodata; era spatiul cosmopolit al protipendadei; orasul oficial, cu pretentii si pretiozitati.

 Sarbatorile erau gustate in saloanele restaurantelor sau varieteurilor inchiriate din timp iar toaletele pregatite la randul lor de luni de zile imbracau o lume unita in veselia imprejurarilor dar foarte diferita in aceea a intereselor.

 

Anul Nou, Revelionul, este o cucerire cotidiana recenta, la nivel de masa a inceput sa respire prin interbelic. Revelionul, practic ultima revedere din an a celor dragi, prilej de a petrece si prima intalnire a noului an, devenise un obicei al protipendadei romanesti, din doua parte a secolului al XIX-lea. Obiceiul a coborat si catre clasele medii la finalul secolului al XIX-lea, pentru a se generaliza dupa primul razboi mondial.

 Odinioara, inainte de acest obicei, anul era deschis de primul bal din 6 ianuarie. Palatul Sutzu si Palatul Regal, Palaltul stirbey, Ghica sau Gradisteanu, au trait astfel de vremuri. Cu timpul insa, Revelionul a detronat impozanta balului din ianuarie, care a disparut cu totul dupa 1916.

 

Revelionul era trait in felurite chipuri in functie de treapta sociala pe care te asezase destinul. Dar indiferent de aceasta era un prilej foarte potrivit pentru socializare, cunoastere si distractie. Mahalaua a descoperit Revelionul paradoxal in anii puterii populare cand cei norocosi se bucurau de balurile gazduite si cu acest prilej de Cercul Militar sau vechiul Palat Regal.

 Cei mai multi petreceau Revelionul la vreun camin cultural sau vreo cantina improvizata in sala de dans. Dar pentru cei multi, nou infiintatele uzine si fabrici aveau cate un camin cultural in regimul precedent se numeau atenee populare -, unde formatii improvizate din munciutori mai talentati, imitau melodii la moda pentru spre bucuria colegilor lor stransi de sindicate pentru a petrece impreuna trecerea dintre ani. 

Aceasta moda, foarte gustata de altfel, a disparut la finalul anilor’70, cand Nicolae Ceausescu a hotarat primatul Cantarii Romaniei si a regimului sau. De atunci, orchestrele muncitoresti, improvizate dar talentate, s-au transformat in brigazi artistice, banale si fortat polemice.

 Revenind la povestea noastra de inceput, clasele mijlocii se bucurau adesea de un revelion tihnit, in familie iar uneori alaturi de rude si apropiati pe cand orasul protipendadei, sarbatorea de multe ori pe alte meleaguri.

 Indiferent de timpuri, de neajunsurile sau implinirile lor, trecerea dintre ani a ramas o bucurie, un sentiment de tihna si detasare, care nu a puttu fi evacuate din istorie, nici de cee mai neinchipuite oprelisti. In ultimii ani, Craciunul si Revelionul si-a recuperat spatiul istoric pierdut timp de aproape 50 de ani, prin tinerele generatii”.

 

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.