Un Papă autor de literatura erotică și latinitatea poporului român

La Biblioteca Central Universitară din Cluj-Napoca găsim un manuscris extrem de prețios, datat în anul 1459, și care se pare că ar fi apartinut Papei Pius al II-lea, singurul Inalt Prelat al Bisericii Catolice care a scris un roman erotic, sub numele de Enea Silvio Bartolomeo Piccolomini. Anticarii din Cluj sustin ca manuscrisul ar putea avea o valoare de piata de peste 1 milion de euro.

Comoara, datata in secolul XV, a fost donata BCU din Cluj-Napoca si face parte din Colectia Societatii Muzeului Ardelean. Cartea-manuscris are 122 de file, toate scrise de mana cu cerneală, precum si o serie de desene medievale.

Este vorba despre o carte de rugaciuni care ar fi fost scrisa pentru Papa Pius al II-lea, in cel de-al doilea an al sau de mandat. Lucrarea poate avea o valoare inestimabila si intra in patrimonial universal. Poate fi o copie manastireasca de secol XV. Daca e vorba de un copist celebru sau e scrisa de mana unei personalitati, pretul poate urca exponential. De asemenea, conteaza daca e completa sau incompleta.

Pius al II-lea a fost seful Bisericii Catolice timp de 6 ani, intre 1458 si 1464 si a ramas, pana la ora actuala, singurul Papa din istorie care si-a scris memoriile – Comentarii, descrise in 13 de carti, publicate in 1584 de catre Cardinalul Francesco Bandini Piccolomini, o ruda indepartata a Inaltului Prelat. Pius al II-lea este cunoscut pentru scrierile sale erotice facute inainte de a deveni Papa, dintre care cea mai cunoscuta – “Povestea a doi amanti”.

Potrivit cronicarilor, “Historia de duobus amantibus” a fost una dintre cele mai bine vandute carti din secolul al XV-lea. Cartea reprezinta unul dintre primele exemple ale unui roman epistolar, plin de imagini erotice. Prima ediție tiparita a fost publicata de catre Ulrich Zel in Köln intre 1467 si 1470. Actiunea romanului se deruleaza in Siena – orasul natal al Papei Pius al II-lea si se centreaza in jurul povestii de dragoste dintre Lucretia, o femeie casatorita si Euryalus, unul din vasalii ducelui de Austria.

Papa Pius al II-lea a avut cel mai mare rol, prin autoritatea sa de papă, în răspândirea ideii romanității românilor în Occident. El spune despre Valahia că este o țară foarte întinsă, care începe din Transilvania și se întinde până la Marea Neagră. Despre locuitori arată că au fost chemați vlahi de la numele generalului Flaccus și adaugă: „Graiul acestui popor este latin, deși schimbat în mare parte, fiind abia inteligibil pentru un om din Italia”.

Lucrarea de mare anvergură este „Cosmographia”, scrisă în vremea pontificatului său, derulat între anii 1458 și 1463 (cartea a fost publicată pentru prima oară în 1501). În această operă, în capitolul al doilea (Maria Holban, „Călători străini despre Țările Române”, vol. I, București, 1968, p. 472), intitulat „Despre regiunea Transilvaniei, «despre sași», secui și români, popoare ce locuiesc în ea”, mai scrie: „Acest pământ a fost locuit odinioară de geți, care l-au pus pe fugă rușinoasă pe Darius, fiul lui Histaspe… Și a fost dusă acolo o colonie de romani, care să-i țină în frâu pe daci, sub conducerea unui oarecare Flaccus, după care a fost numită Flacchia. Apoi, după o lungă bucată de timp, alterându-se numele, așa cum se întâmplă, a fost numită Valahia, și în loc de flacci au fost numiți valahi”.

Totuși, explicația despre derivarea numelui vlahilor – adică a numelui prin care erau numiți românii de străini – de la numele generalului roman Flaccus este fantezistă (referința se găsește, între primii, la Ovidius), dar a făcut epocă, fiind preluată timp îndelungat de către foarte mulți autori occident.

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.