Cu Lenin la turnătorie!

Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea marelui geniu al revoluţiei socialiste Vladimir Ilici Lenin a fost dezvelit în capitală un important monument închinat memoriei lui.

Inițial, sculptorul Constantin Baraschi, reprezentant de frunte al proletcultismului, foarte apreciat în epocă, a realizat o lucrare asemănătoare și, fiind sigur că va fi acceptată, a și turnat-o în bronz. Spre uimirea lui, lucrarea fost refuzată însă de conducerea Partidului Muncitoresc Român, care a considerat-o ireverențioasă la adresa marelui Lenin, care stătea cu un deget băgat între vestă și cămașă și cu o mână în buzunar. Concursul a fost câștigat de sculptorul Boris Caragea, iar monumentul a fost dezvelit la 21 aprilie 1960 pe platoul din fața Casei Scânteii, care atunci avea titulatura completă de Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii I. V. Stalin.

La opera a sculptorului Boris Caragea a mai colaborat și arhitectul Horia Maicu (secondat de arh. I. Nămescu pentru studiul de sistematizare şi de arh. N. Cucu pentru proiectul soclului).

Monumentul a fost amplasat în axa combinatului poligrafic, cu perspectiva către şoseaua Kiseleff şi suficient de îndepărtat de clădirea Casei Scânteii (la cca. 225 m), spre a nu deveni o anexă a acesteia.

Revista Arhitectura nota: „Apropiind monumentul mai mult de piaţă, i se asigură astfel condiţii mai bune de acces şi contemplare, se dă posibilitatea folosirii spaţiului pieţei cu prilejul festivităţilor ocazionale şi se obţine participarea sa activă la noul cadru urbanistic al pieţei. În acelaşi timp s-a evitat judicios aşezarea monumentului în mijlocul pieţei, ceea ce ar fi creat multe neajunsuri de circulaţie şi perspective din unghiuri dezavantajoase, în special din spate.”

La 4 martie 1990, macaragiul Gheorghe Gavrilescu a venit din proprie inițiativă în Piața Scânteii, cu automacaraua pe care o avea în primire, și a dat jos de pe soclu statuia de șapte metri din bronz a lui Vladimir Ilici Lenin, apoi a dat jos și statuia lui Petru Groza, din fața Facultății de Medicină „Carol Davila”. Ambele statui au fost duse în parcul de lângă Palatul Mogoșoaia, unde au zăcut multă vreme. Macaragiul Gheorghe Gavrilescu, care fusese una din victimele represiunilor în urma revoltei de la Brașov din 1987, s-a sinucis patru ani mai târziu, pe 22 februarie 1994, spânzurându-se din cauza dezamăgirii provocate de clasa politică românească.

Regizorul francez Claude Lelouch a realizat în România filmul Ces amours-là, în care joacă Anouk Aimée, Dominique Pinon, Zoltan Butuc, Vasile Muraru și Florin Busuioc. Atunci când a descoperit statuia lui Lenin, abandonată după zidul Palatului Mogoșoaia, s-a hotărât să filmeze o scenă care nu era inițial prevăzută în scenariu, implicând cow-boy, indieni nuntași și o orchestră completă împresurând reprezentarea monumentală a liderului comunist într-o imagine mai apropiată de filmul balcanic decât de cel francez.

Ioana Ciocan, artist vizual și asistent la Universitatea de Artă din București, este autoarea unei replici a statuii liderului sovietic Vladimir Ilici Lenin. Monumentul, care a fost dezvelit în data de 26 ianuarie 2010 la ora 11, pe soclul unde până în 1990 se afla statuia turnată în bronz realizată de Boris Caragea, era realizat într-o viziune modernă, neconvențională și nu avea nicio legătură cu statuia greoaie de 7 m realizată de Boris Caragea. Lenin în viziunea Ioanei Ciocan avea o înălțime de 3 m fiind creată din boabe de orez, bomboane cip și alte astfel de materiale perisabile, pe un miez din polistiren, și având chipul artistei. Statuia insolită a stat pe soclu o singură zi.

În 2011, după ce a zăcut la Mogoșoaia 20 de ani, Statuia lui Lenin, a fost mutată , printr-un protocol inițiat de Ioana Ciocan, într-un spațiu păzit al Poliția Municipiului București.

În locul statuii lui Lenin a fost amplasată, în decembrie 2015, statuia „Aripi”, aparținând sculptorului Mihai Buculei. Opera înaltă de 30 de metri reprezintă trei aripi stilizate, realizate din oțel inoxidabil placate cu bronz patinat, și este un monument dedicat luptei anticomuniste din România. Lucrarea are o greutate de 102 tone și o înălțime de aproximativ 24 de metri, iar soclul acoperit de granit are o înălțime de 6 metri.

Proiectul monumentului a fost inițiat de către Asociația Foștilor Deținuți Politici din România încă din anul 1994. Conceptul artistic, realizat de sculptorul Mihai Buculei, a câștigat un concurs de soluții organizat în anul 2004. Mihai Buculei, al cărui tată a fost deţinut politic la Aiud, şi-a dorit ca impresia lăsată de acest monument să fie aceea că aripile se desprind de pământ.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.