Gradinile Bucurestiului de altadata: Mon Jardin

Când mă zbenguiam pe Calea Victoriei, unde am locuit între 6 și 18 ani, am avut curiozitate să explorez tot felul de locuri care îmi erau interzise: o veche cabină de proiecție a Teatrului C.Tănase, sala din fosta clădire a Legației Germaniei, geamurile morgii Spitalului Carol Davilla, Aşezămintele I. C. Brătianu, pe care mulți nici astăzi nu știu unde se află sau anexele și podul Palatului Știrbei.

Câteodată, seara, dădeam o fugă cu bâieții din cartier în Piața Romană și ne cocoțam într-un copac pentru a privi la programul uneia dintre cele mai cu ștaif terase din București, „Mon Jardin”.

În 1944, după eliberarea Romaniei, la restaurantul „Mon Jardin”, care funcționa pe locul actualului hotel Sheraton Bucharest, fost Dorobanți, au mâncat piloții americani, până la 5 septembrie, când s-au repatriat. Aceștia au fost atât de încântați de bunătățile servite la Mon Jardin, unde se lăfăiau până noaptea târziu pe terasa umbroasă, încât i-au făcut pe aceștia să renunțe, pentru toată viața, la alimentele concentrate cu care erau obișnuiți.

Dintre bunatatile servite acolo, se distingeau fazanii „in pantalonasi”, purcelul de lapte cu mar in gura, salaul, cega in aspic, sau ciorba de burtă. La masa de prânz era nelipsit Jean Ionesc, care cânta la vioară, cum se spunea…pentru digestie.

Pentru piloții americani au fost aduse formații care să le cânte jazz, pentru a se simți ca acasa. Piloții au plecat, dar jazz-ul a rămas în un deceniu la „Mon Jardin”, deși genul acesta muzical era considerat de comuniști ca fiind „decadent”. Din formația de la “Mon Jardin” au făcut parte Sergiu Malagamba, Iancsi Korosi și Johnny Raducanu.

A cantat in particular cu aceasta formatie Yves Montand, care in 1956 a intreprins un turneu la Bucuresti; unul rasunator, intrucat de aproape un deceniu nu mai venisera in Romania interpreti din Occident. Yves Montand era pe atunci membru al Partidului Comunist Francez. A sustinut cateva concerte, iar dupa unul dintre acestea a fost dus la “Mon Jardin”, unde a ramas incantat de jazz-ul interpretat acolo si a cantat impreuna cu formatia.

Dan Spătaru a fost descoperit de Camelia Dăscălescu la Mon Jardin. L-a ascultat o dată şi apoi i-a predat câteva lecţii. Primele piese muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Însă, odată, la o terasă, l-a întâlnit Temistocle Popa, care i-a compus apoi aproape toate şlagărele.

Așadar, până pe la începutul anilor ’70, pe locul actualului Hotel Dorobanţi a existat unul dintre cele mai frumoase localuri din București „Mon Jardin”,  cu loji de pluş şi ring de dans, iar vara cu o grădină faimoasă.

2 Comments

  1. adi

    Am cunoscut localul !

    Reply
    1. admin (Post author)

      Multumesc de vizită!

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.