Un dac desprins de pe Columna lui Traian

Când Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma era deja un inițiat. La 16 ani trecuse prima dată prin „Vama cucului“, adică prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimişi către înălţimi: Negoiul şi Moldoveanul, ascultase cu atenție legenda lui Negru Vodă, iar la 18 ani ajunge în Bărăgan unde, află despre dacii cei drepţi şi viteji, despre împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Şi întreabă: „- Cum aş face bade să învăţ şi eu a ceti? – Ai să înveţi dacă vei voi – D-apăi cum păcate să nu voiesc?”. Gheorghe Cârţan, elevul, i-a relevat învăţătorului său, ciobanul Cotigă Ion, o minte capabilă să reţină multe informaţii. După căţiva ani a ajuns să citească şi să scrie destul de bine.

După ce a citit și a citit din nou povestea relatată de Titus Liviu despre întemeierea Romei, se hotărî: „e musai să merg la Roma”.

Îşi pregăteşte straiţa şi pleacă din Cârţişoara la 3 ian. 1896 , trece apoi prin Timişoara, Budapesta, Tirol (Austria), Alpii Sloveni, Munții Apenini, Genova, Pisa, Livorno şi dupa 45 de zile de drumeţie ajunge la marginea oraşului etern, pe care l-a salutat cu: „Bine te-am gasit, maică Romă”.

badea-cartan-3

A pătruns în Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, Forul Roman  şi…deodată – Columna. Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă şi caş, a scos un săculeţ cu pământ luat din grădina casei din Cârţişoara şi l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos şi un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat în ţărână. Şi fiindcă venise noaptea şi datoria era împlinită, s-a întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase şi el în mulţimea de pe Columnă, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, păşind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munţii lui de acasă.

Când s-a trezit a doua zi, dimineaţa, în jurul lui erau strânşi o mulţime de gură-cască: poliţişti, pompieri, măturători, precupeţe… Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.

Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a făcut cunoscut oraşul şi l-a introdus la mari personalităţi ale vremii. S-a mai abătut apoi încă de două ori la Roma, tot pe jos, ultima oară făcându-şi intrarea triumfală în mijlocul Congresului orientaliştilor, care întrunea 700 de învăţaţi din 40 de ţări. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgăraşilor, Gheorghe Cârţan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”.

 

[/mp_code]

[/mp_span]

[/mp_row]

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.